Italia ziua 2: Bari – Polignano a Mare-Monopoli-Ostuni-Brind
Ne-am trezit dis de dimineata, cu noaptea in cap, ca sa avem timp sa facem tot turul pe care ni l-am propus.
Am luat micul dejun cu biletelul, la cafeneaua de care va povesteam in articolul anterior si am pornit la drum. Noi nu, cum sa zic, nu ne trezim de obicei de dimineata. In acest concediu pe la 7.00-7.30 cred ca am fost in picioare in fiecare zi. Nici nu ne-a trebuit ceas, ne-am trezit in fiecare zi mai nerabdatori, sa vedem ce mai vedem. Si acum, cand ma uitam la poze sa le aleg pentru articol, ma gandeam. A ce frumos a fost pe 17, apoi aa, dar pe 18 si mai frumos si tot asa, in fiecare zi mai frumos. Imi place tare mult sa citesc ziarul la micul dejun, aici era acolo, la masa. Acasa, din pacate, nu mai cumpar decat foarte rar ziare, cand merg pe jos, sa il citesc pe drum.

Dupa ce am savurat croissantul cu fistic, am plecat spre Polignano a mare. Aici, ne-am oprit cu masina undeva aproape de centru, am gasit o parcare marcata cu alb, deci fara plata si apoi, am pornit pe jos. In centrul orasului am dat peste un magazin, gen aprozar la noi, o nebunie, plin cu cascaval si prosciuto si … cirese. Cum la noi inca nu mancasem cirese, am cumparat si cascaval si cirese si ne-am dus apoi pe faleza sa mancam ciresele si sa admiram privelistea.

Magazinul cu branzeturi

Casele oamenilor cu usile deschise

Centrul orasului, mereu cu o biserica

stradutele inguste

stradutele inguste

in magazin

stradutele inguste

Dupa cirese, am dat o tura de plaja si am ajuns sa vedem de la departare si vestitul restaurant Grotta Palazzese. Aveti site-ul aici: https://www.grottapalazzese.it/en/.
Noi nu am mers sa mancam acolo, in primul rand se renova sau ceva, nu era deschis inca. Apoi, am auzit ca trebuie sa iti faci rezervare cu foarte mult timp inainte si este si scump. Nu stiu despre el, decat ca este faimos pentru priveliste si na, merita. Cine are locul ala, a dat lovitura. M-am uitat acum pe site-ul pe care vi l-am scris si voua mai sus, este scump, da. Foarte.
Apoi am mers la vestita plaja Lama Monachile. Ca sa ajungem la ea, am coborat cateva trepte bunicele pe sub viaductul Cala Porto. Plaja este de o frumusete deosebita. Va las sa vedeti:


Aici s-a nascut Domenico Modugno, artistul care canta melodia Volare. Va mai las cu cateva imagini din oras, am facut poze si la cateva meniuri ca sa vedeti preturile, dar nu am mancat in Polignano pentru ca eram prea devreme acolo, pe la 11, iar ei deschid la 12.00 Asa ca am hotarat sa mancam la Monopoli.




Cateva meniuri:
Monopoli
Principala grija o data ajunsi aici, a fost sa mancam. Noi suntem obisnuiti sa avem un mic dejun mai bogat, asa ca, micul croissant cu fistic, se dusese demult si ne lua cu lesin. Plus ca, daca la astia nu mananci intre 12.00-14.00 ramai nemancat pana seara la 20.00 chiar 21.00. Nu stiu daca asa este peste tot, dar noi asa am inteles. Am lasat masina, tot asa, spre centru, am pozat niste barcute frumoase si am cautat un loc unde sa mancam.

Castelul lui Charles V
Plus ca, italienii astia mananca, nu se incurca. Au degustare cum spun ei, apoi primul fel, apoi al doilea fel, apoi inca un fel, apoi ceva dulce, apoi …. m-au zapacit. Pasti, antipasti, pestepasti si dupa pasti, de atunci cand am comandat noi cate o portie, se uitau de parca eram picati din luna.Am gustat si noi, dupa cum se vede mai sus, specialitatea bunicii, care s-au dovedit a fi niste chiftele, bune, dar eu cu tocatura nuuu. Apoi paste si fructe de mare, nu pot sa va descriu ce bune au fost. In viata mea nu am mancat mancare atat de proaspata ca aici si mai am un loc, la Molfetta, o nebunie.
Si fructele de mare si pastele, proaspete, asa ceva nu am cum sa va descriu. Pot doar sa va spun un singur lucru, daca nu va duceti sa le gustati, nu stiti ce e aia fructa de mare si nici ce e aia pasta, va spun sigur.
Un aspect destul de important este modalitatea de plata. Noi am aflat dupa ce am comandat, pe ultima foaie din meniu, scria ca nu se plateste cu cardul, doar cash. Noroc ca am avut si cash la noi. Este bine sa aveti si cash la voi, sau sa verificati inainte daca se poate achita cu cardul sau nu.
Dupa ce am mancat, am mers la o plimbare pe faleza – lungomare, am mai stat la o alta terasa am baut o cafea, ca na, m-am mai dus eu la toaleta, o sa scriu si despre astea in alt articol :). Apoi, dupa ce am vazut si Castelul lui Charles V si frumoasa faleza si tunurile, am plecat spre Ostuni.



Ostuni – orasul alb, este un oras foarte, foarte vechi. Am urcat cu masina pe stradutele inguste, direct in centru. Apoi am plecat la plimbare. Am fost prima data la catedrala, unde ma dusesem fara batic ( le-am uitat in masina) si m-a certat o babuta italianca, adusa de spate si foarte rea.
Apoi, sotul meu m-a dus la o inghetata sa imi treaca supararea, sub arcul din fata Catedralei, unde am dat peste o excursie cu elevi. Profesoara le povestea in italiana despre catedrala si am stat si noi sa ascultam si am inteles, ce am putut, am mancat inghehata si am plecat mai departe.

Porta San Demetrio

Porta San Demetrio
Am plecat apoi prin oras la plimbare. prin orasul alb.
Singurul oras in care am vazut toaleta publica in piata mare, cu plata, super ingrijita, super, super ok.



Dupa Ostuni, am fugit sa vedem si Brindisi. Aici am luat o plasa mica si am intrat in oras, in loc sa il ocolim si am stat intr-o aglomeratie groaznica vre-o ora, pana intr-o ora, dar am pierdut ceva timp din pacate. Vroiam sa vedem Castelul Aragon si l-am vazut, dar de departe, pentru ca nu era deschis publicului din pacate si Castelul Svevo, coloanele si multe altele. Am ajuns insa, la o ora cam tarzie, dar ne-am dus pe faleza, ne-am plimbat, am baut o cafea si un suc, apoi am plecat sa vedem Castelul Aragon pe care l-am gasit inchis, din pacate, dar peisajul a meritat tot drumul. Am dat un tur cu masina, iar pe celelalte le-am pozat de la distanta si am plecat pentru ca vroiam sa vedem si biserica Santa Maria del Casale la care am ajuns la timp si ne-a impresionat. Foarte frumoasa.


Brindisi






Chiesa di Santa Maria del Casale

Chiesa di Santa Maria del Casale

Ne intoarcem spre Bari, o zi minunata si 24.793 de pasi mai taziu.

A, dimineata, la plecare, am vazut pomii astia

Nu-i asa ca seamana cu niste broccoli? Mi s-au parut amuzanti si am zis sa vi-i arat si voua.
Toate articolele despre excursia noastra in Italia, le gasiti aici:
Despre Italia: https://printrepicaturi.ro/2018/08/22/italia-bari-zona-puglia/
Biserica lui Mos Nicolae: https://printrepicaturi.ro/2018/08/23/biserica-lui-mos-nicolae-bari-italia/
Ziua 1: https://printrepicaturi.ro/2018/09/11/ziua-1-sosire-vizita-bari-manastirea-lui-mos-nicolae/
Ziua 2: https://printrepicaturi.ro/2018/09/17/italia-ziua-2-bari-polignano-a-mare-monopoli-ostuni-brindisi/
Ziua 3: https://printrepicaturi.ro/2018/09/19/italia-ziua-3-bari-alberobello-locorotondo-martina-franca-taranto-bari/
Ziua 4: https://printrepicaturi.ro/2018/09/20/italia-ziua-4-bari-giovinazzo-molfetta-bari/
Ziua 5: https://printrepicaturi.ro/2018/10/07/ziua-5-bari-italia/
