Si este tricicleta
Multe lucruri au ramas neinvatate de-a lungul vietii mele. Treburi din copilarie …
Astazi am mers prima data cu bicicleta. De fapt tricicleta si este prima mea bicicleta.
Tricicleta adulti Velors Senior se numeste si mi-am indeplinit cu ea un vis pe care nici nu stiam ca il am.
PS: da, are si cosulet 🙂
Drumul spre lac al copilariei mele.
Am dat cateva ture si m-am bucurat ca un copil cand s-a lasat intunericul si in partea mea de parc nu este lumina. Cred ca este singura data cand m-am bucurat. Am putut sa “ma dau ” pe bicicleta, sa intorc, sa merg mai tare si mai incet, sa ma bucur ca un copil mic fara teama ca cineva sa ma vada.
La un moment dat, in bucuria mea, am mers prea repede si am iesit din conul de intuneric fix pe aleea plina de lumina. Am facut ochii mari si … nu era nimeni. M-a pufnit rasul de propria emotie si am intors tricicleta inapoi in coltul meu de joaca intunecat.
Anul asta o sa astept perseidele tot aici, dar pe bicicleta. Tricicleta, pardon.
Nu am reusit sa le vad pana acum, dar acum, cine stie, de pe tricicleta se vede mai bine 🙂
