Odata, cand eram eu mai mica, am plecat cu mama la tara, la bunicii mei. Cu trenul. Pana la gara, a trebuit sa luam 282. Mama, mi-a dat mie biletele sa perforez, pe atunci nu erau carduri de calatorie erau biletele de hartie pe care le bagai intr-un compostor cred ca se numea. Monstruozitatea asta mica din imagine:
Nu stiu cum am facut eu, micuta fiind, am bagat ambele bilete o data ( tin minte si acum ) dar nu am reusit sa le bag asa pana la capat ca sa se perforeze complet, ci doar asa la varf, le-am compostat si aia a fost.
Nici nu compostasem bine, au aparut controlorii si au cerut biletele la control. Mama m-a aratat pe mine si eu mandra am intins biletele si .. s-a declansat iadul. Controloarele au spus ca nu sunt biletele bune. Nu erau capsate complet, le capsasem doar asa, la varfuri. Nu au vrut sa creada ca eu gresisem, au zis ca mama minte si mi-a dat bilete mai vechi ca sa se prefaca ca a compostat. Am avut si martori bineinteles, dar degeaba, ele nu si nu, ca mintim si mama este o femeie monstru ca a facut asa ceva si tipau la ea, ne-au dat jos din masina si au facut mega scandal. Eu am fost socata, nu intelegeam de ce o cearta asa pe mama care nu gresise cu nimic si in nici un caz nu facuse ce ziceau femeile alea si in plus de asta, eu eram de vina. Eu gresisem si ele tipau la ea. Mama era facuta terci de 4-5 matahale de tanti din cauza mea.
Nu mai stiu care a fost treaba, mama nu cred ca mai tine minte, dar eu am ramas marcata. Marcata de nedreptatea momentului, de prostia femeilor care daca ar fi bagat un bilet de proba si l-ar fi probat cu al meu, se vedea clar ca eu gresisem sau daca ascultau toti oamenii aia din jurul nostru care au confirmat spusele mamei, sau daca …..
Cert este ca am ramas groaznic de speriata de controlori si cu ideea ca, chiar daca ai dreptate si ai bilet, ai si compostat, tot ai gresit foarte rau si nu te asculta nimeni. Sentimentul ala de vina, ca am pus-o pe mama sa treaca prin asa ceva, il simt la fel de acut si cu aceiasi intensitate si astazi cand ma gandesc, daca ma credeti. A fost groaznic.
De atunci, imi pregatesc biletul, cardul, inainte sa ma urc in troleibuz si ma duc tinta la aparat, pentru ca si atunci, de abia urcasem cand au venit. Foarte urat, mi-ar placea sa cred ca lucrurile pot fi remediate altfel.
In sfarsit, zilele astea, am urcat in troleibuz si am inghetat. Pentru ca pe cardul meu nu mai era nimic, dar nimic. M-am uitat ingrozita in jur (cred ca din obisnuinta si de vre-o cativa ani buni nu prea mai merg cu RATB-ul care acum este de fapt STB) si am vazut anuntul asta:
Cumparati bilet de troleibuz prin sms
Am rasuflat usurata si am dat sms, fix cand am fost gata am si coborat, dar asta e alta treaba.
Aveti grija ca, la mine a zis de exp ca mesajul este valabil o ora. Deci nu pot sa dau sms acum si sa plec peste 5 ore cu el ca nu mai e bun. Am luat pentru o singura linie, o singura calatorie.
In rest, e chiar util.
Va doresc calatorii rapide, usoare si frumoase!
